Food in London: Ep. 5 The one Tea

Nici măcar nu mi-am propus să mă duc la ceai cât am fost la Londra, că mai mult mi-am planificat chestiile după principiul „mănânc și mă mișc”. Dar așa s-a făcut că într-o seară după ce-am fost în Camden Market și-am mâncat pește și-am ajuns și pe Abbey Road și m-am uitat la pietoni, mi-am amintit că există scones.

Scones sunt deserturi britanice coapte, făcute (în general) din grâu sau ovăz și băgate la cuptor în tavă (adică nu în forme speciale sau ceva). O scone este mai degrabă ușor dulce și ocazional glazurată cu ouă. Scones sunt o componentă de bază a ceaiului ăla.

Oricum, aproape de acest semn aflându-mă ,și dând un search pe Maps pentru scones, am dat de The Tea Terrace Restaurant & Tea Room. Am citit două-trei review-uri gen „best scones” ever, am văzut că-i aproape, mi-am consultat standardele pentru scones și am zis că merge.

Hop în metrou și mergi la ceai, Sabino!

Într-o dubioșică locație plasată la etajul 5 dintr-un mall pe Oxford Street, am ajuns la The Tea Terrace Restaurant & Tea Room. Era aproape de închidere și nu erau decât vreo 2 mese, da' i-am întrebat și m-au primit, m-au așezat la masă și mi-au dat meniul plin de chestii de care jur că nu prea am auzit decât din filme.

Da' am reușit să mă hotărăsc la scones cu mere și scorțișoară (în aluat, adică), gem de căpșuni și Cornish clotted cream (ca un unt, da' nu chiar). De ceai nu mai știu care a fost., da' îmi amintesc c-a fost bun.

Deci chestiile astea îs ca un fel de biscuiți cu foarte multe straturi, care se pretează perfect ca suport pentru alte chestii. Cel puțin asta e impresia ce mi-au lăsat-o micuțele astea. Foarte flaky, mai mult cu miros decât cu gust efectiv, foarte crumbly și foarte comforting, mi se par perfecte pentru „unt” și gem. Pot și fără ceai.

Mindblowing? Nu. Au gust exact a ce arată.

Eat again? Da, la fel cum mănânc biscuiți sau ciocolată sau un waffle de la Mega. Nu-i nicio surpriză și, uneori asta e exact ce trebuie.

Iar cu concluzia asta se termină și poveștile cu mâncare de la Londra.

Once again, nu am urmat acest traseu culinaro-turistic de neratat și nu înseamnă că toate experiențele mele merită replicate: îs doar niște locuri unde am ajuns, în căutare de anumite chestii de mâncare.

And with that, I leave you for the day.